Filozofie

Mizeria prosperităţii - Pascal Bruckner

"Mai mult ca niciodată se verifică axioma sadiană potrivit căreia a fi bogat înseamnă mai întâi a te bucura de ceea ce nu au ceilalţi, a fi încântat de faptul că atâţia oameni sunt lipsiţi de ceea ce posezi tu. Înseamnă mai puţin a acumula pentru sine, cât a sustrage altuia."

Terorismul intelectual - Jean Sévillia

"În 1950, elitele îl ridicau în slăvi pe Stalin. În 1960, aceleaşi elite ne asigurau că decolonizarea va aduce fericirea în ţinuturile de dincolo de mări. În 1968, visau să suprime orice constrângere socială. În 1975, salutau victoria comunismului în Indochina. În 1981, credeau c-au părăsit întunericul pentru lumină. În 1985, proclamau că Franţa e datoare să-i primească pe dezmoşteniţii din întreaga lume. Iar în anii '90, aceleaşi elite afirmau că epoca naţiunilor, a familiilor şi a religiilor a luat sfârşit. Timp de 50 de ani, spiritele refractare acestui discurs au fost discreditate, iar faptele care-au contrazis ideologia domi­nantă au fost trecute sub tăcere. Acesta este terorismul intelectual. Practicând amal-gamarea, procesul de intenţie şi vânătoarea de vrăjitoare, acest mecanism totalitar a constituit un obstacol în faţa oricărei dezbateri reale asupra problemelor pe care le angajează viitorul."

Homo Videns - Giovanni Sartori

Prodigios in inventarea unor sintagme plastice, Giovanni Sartori pune in Homo videns toata luciditatea analitica si tot talentul polemic pentru a trage semnalul de alarma: omul crescut in fata televizorului, dominat de video-cultura, risca sa ramana un video-copil incapabil de rationamente, prizonier al "post-gandirii", incult pana la aberatie. Cu alte cuvinte, risca sa devina o noua specie, diferita de homo sapiens. Intreaga linie de evolutie a gandirii abstracte, baza oricarei cunoasteri reale, pare compromisa de invazia imaginilor. Mai mult, insasi democratia e pusa in pericol de distrugerea sistematica a spiritului critic, "opera" unei televiziuni al carei unic si tiranic scop e audienta si al carei efect imediat e dezinformarea. In spatele iluziei ca televiziunea ne face sa participam direct la viata politica, apare riscul ca nu mai putem nici cunoaste, nici stapani lumea in care traim.

 

 

Cât de liber eşti? Problema determinismului. - Ted Honderich

Ted Honderich este unul dintre cei mai semnificativi filosofi englezi ai acestui sfârşit de mileniu, profesor de filosofia mentalului la University College din Londra, coordonator al recent publicatei enciclopedii The Oxford Companion of Philosophy, publicist şi comentator al problemelor filosofiei sociale şi politice. Reduse la clasica întrebare "Cât de liberi putem fi?", temele determinismului, care l-au incitat pe Kant, l-au deprimat pe J. St. Mill, l-au exasperat pe Freud, cărora Shelley le-a cântat ode, iar Einstein le-a destinat formule matematice, au devenit la Honderich obiect al neuroştiinţei. Întrucât se referă la probleme perene ale umanului: libertate, creaţie, moralitate, responsabilitate, speranţă, cogniţie şi afectivitate, ele au rămase unele dintre cele mai sensibile zone ale meditaţiei filosofice.

 

Texte fundamentale - Descartes

"Dar ceea ce-i face pe multi sa fie convinsi ca exista dificultati in a-l cunoaste pe Dumnezeu si chiar propriul lor suflet este faptul ca nu-si inalta niciodata spiritul dincolo de lucrurile sensibile (in sensul de percepute prin intermediul simturilor , n.m.) (...)."   

 

Tratat despre indreptarea intelectului - Spinoza

Toate evenimentele importante si hotaratoare din veacul in care a trait Spinoza sunt continuarea si terminarea luptei incepute de Luther. In acest context, cartea de fata, numita si Calea cea mai buna prin care sufletul poate sa ajunga la adevarata cunoastere a lucrurilor, constituie o sinteza, o incercare de impacare a ratiunii cu iubirea de Dumnezeu.

 

Emoţiile distructive. Dialog ştiinţific cu Dalai Lama - Daniel Goleman

Multe dintre suferinţele îndurate de-a lungul timpului de umanitate au fost generate de emoţii distructive — de acele reacţii afective care ne rănesc pe noi înşine, dar şi pe ceilalţi. Dar ce sunt aceste emoţii şi ce anume le favorizează apariţia sau le declanşează, perturbând echilibrul interior? Cum se manifestă emoţiile în viaţa cotidiană şi ce implicaţii au, mai ales pe termen lung? Oare avem potenţialul de a ne schimba? Şi în ce fel suntem influenţaţi de cultura în care trăim? Există motive de optimism, în ceea ce priveşte controlul emoţiilor distructive? Şi dacă da, atunci cum se pot metamorfoza aceste sentimente, pentru binele şi evoluţia umanităţii?

Veţi găsi răspunsuri la aceste întrebări în cartea de faţă, în paginile căreia Daniel Goleman redă discuţiile purtate, în cadrul unui seminar de cinci zile, între Dalai Lama şi un mic grup de psihologi, neurologi şi filozofi. Demersul lor a avut scopul de a afla dacă ştiinţa şi filozofia pot colabora pentru a identifica, a controla şi a preveni emoţiile distructive — aşa cum sunt ura, mânia, gelozia, ostilitatea, dispreţul, trufia, amăgirea şi altele asemenea.

Perspectivele diferite ale ştiinţei şi filozofiei, caracteristice gândirii occidentale şi celei orientale, se îmbină aici, creând o simbioză între opiniile participanţilor la dialog. Iar cel mai mare privilegiu al cititorului este acela că are şansa de a pătrunde în universul unor minţi extraordinare, pentru a le vedea la lucru.

Psihologia minciunii - M. Scott Peck

O carte tulburătoare, fascinantă, ce redeschide vechea discuţie despre esenţa răului uman. Deşi de-a lungul timpului această problematică a fost dezbătută mai degrabă de filozofie şi religie, avem acum o altă abordare – din perspectiva unui psihiatru cu o remarcabilă deschidere interdisciplinară. Un tur de orizont asupra naturii umane, un dialog deschis între psihologie şi religie. Cazurile clinice prezentate aici, manifestări ale răului în viaţa cotidiană, deşi la prima vedere pot fi catalogate drept maladii psihice, la o analiză psihiatrică atentă refuză să se înscrie în categoriile standard ale psihologiei sau psihiatriei.

Minciuna este trăsătura cea mai relevantă a răului ce sălăşluieşte în oameni, ea fiind atât un simptom, cât şi o cauză a răului.

Deşi oamenii consideră în general că psihoterapia şi exorcismul sunt lucruri complet diferite, Scott Peck ne demonstrează că amândouă sunt nişte procese psihoterapeutice, atât ca metodă, cât şi ca rezultat. Diferenţa majoră dintre cele două constă în faptul că în cazul psihoterapiei există o libertate totală, pacientul putând să încheie şedinţa oricând doreşte. Nu acelaşi lucru se întâmplă în cazul exorcizării. În acest caz, pacientul se află la discreţia celui care conduce şedinţa şi nu poate să întrerupă singur procesul de exorcizare, ceea ce îl poate transforma într-o victimă, pentru că exorcismul este până la urmă un război spiritual.

La limita dintre ştiinţă şi religie, Psihologia minciunii îi oferă cititorului o nouă perspectivă asupra unor subiecte controversate, iar în final îi poate schimba chiar viziunea asupra vieţii.

 

Dincolo de Bine şi de Rău - Friedrich Nietzsche

„Faptul că filozofia nu este o abstracţie rece, ci trăire, suferinţă şi sacrificiu pentru omenire îl ştia Nietzsche prea bine, şi a fost pentru el un exemplu. A fost condus în sus spre gheţarii erorii groteşti, dar viitorul era, în realitate, tărâmul iubirii sale, iar generaţiilor următoare, nouă, a căror tinereţe îi datorează infinitul, Nietzsche le va apărea ca o figură de un tragism plăpând şi onorabil, înconjurat cu flăcări de fulgerul acestei schimbări de epocă." (Thomas Mann)

Prabusirea Satanei - Rene Girard

 „(...) o carte ce apartine antropologiei filosofice si de aceea trebuie citita ca atare, cu un aparat conceptual specific. Nu este o carte stiintifica, nu se dau dovezi deoarece nu se pot da dovezi in acest domeniu, insa se poate judeca justetea unor interpretari. Iar aici Girard este o autoritate (...) ." (Danut Creanga)

 

Arta de a fi fericit - 50 de reguli de viata - Schopenhauer

"Suntem ca mieii care se joaca in livada sub privirea macelarului. Nu stim ce dezastre ne pregateste destinul in acel moment se fericire: boli, persecutie, ruina." 

Anticristul - Nietzsche

"Ne-am schimbat felul nostru de a vedea. Am devenit mai puţin pretenţioşi în toate lucrurile. Nu mai scoborâm pe om din "spirit" din "dumnezeire", noi l-am aşezat iarăşi printre animale. E pentru noi animalul cel mai puternic, pentru că e cel mai viclean..."

...

"Termin aici şi îmi rostesc judecata: osândesc creştinismul, ridic împotriva bisericii creştine cea mai groaznică dintre învinuiri, pe care nicicând nu a rostit-o vreun învinuitor. E cea mai mare corupţie ce se poate imagina. A făcut din orice valoare o nevaloare, din fiecare adevăr o minciună, din fiecare integritate o josnicie sufletească."

Elogiul Nebuniei sau discurs despre lauda prostiei - Erasmus din Rotterdam

"Doar prostia incetineste scurgerea tineretii si alunga nesuferita batranete."

...

"Nu este regele în ochii tuturor un muritor putred de bogat şi atotputernic? Dar dacă în sufletul său nu-şi află locul nicio însuşire mai de soi, dacă nu dă doi bani pe tot ce are, nu este el oare un nevoiaş? Dacă îl stăpânesc patimi josnice, nu este el mai ticălos decât cel din urmă sclav? Şi la fel se poate raţiona asupra tuturor celorlalte lucruri de pe lumea asta, aşa că nu vom mai lungi vorba.”